joi, 26 iulie 2007

Aripi de inger

Azi scriu despre tine, pentru ca azi...

Azi scriu despre tine, pentru ca azi destinul nu mi te-a scos in cale. Azi scriu despre tine, pentru ca numai asa pot fi aproape the blandetea ta.
Ieri am scris despre tine pentru ca aveai lumina in par si mi-ai zambit cu aripi de inger.
Ieri am scris despre tine pentru ca te-am asemuit florilor galbene de pe marginea drumului.
Ieri am scris despre tine pentru ca am vrut sa te transform in poveste.
Dar tu ai schimbat visul, ai intrat in realitate. Si ai rupt ritmul.

Nu mai pot scrie despre tine ca despre o poveste. Trebuie sa uit versurile care au creat melodia zilei de ieri. Trebuie sa gasesc versuri noi, pentru azi. Pentru ca azi... imi amintesc ziua de ieri, prezenta ta de jad, zambetul tau cu aripi de inger, lumina din parul tau...

Am sa te numesc David. Pentru ca de ieri esti prezenta fara nume. Pentru ca tu ai rupt ritmul si pot sa-l rup si eu. Nu mai esti poveste. Esti. Si mi-e frica sa ma gandesc mai departe.

Cand te-ai vazut prima oara, ai rupt ritmul unei ploi. Mi-ai adus soare. Mi-ai scimbat rasaritul si apusul. M-ai facut sa-mi doresc sa ma intorc acasa la timpul potrivit, ca sa parcurg drumul cu tine.

Si azi nu ai venit. Asa ca... scriu despre tine. Ca sa te pedepsesc, pentru ca nu-mi intelegi graiul si, intr-o zi, vei ajunge aici si te vei intreba...

Si nu am sa-ti raspund niciodata, David!

2 comentarii:

Anonim spunea...

Îmi plac tare mult ...locurile imaginaţiei tale...:-)

Mihaela Lica Butler spunea...

Sunt departe, nu-i asa? Dar iti intra in suflet... Sa te intorci. Am sa mai scriu despre el. :)