vineri, 30 noiembrie 2007

Argint si abanos-

Ai mai vazut cai de lumina cu copite de argint peste mari de jad, asa cum e marea noastra? I-ai mai auzit vreodata batatorindu-ti tamplele cu tropote de aur?

Azi a plouat, ca in fiecare zi. Aici e mereu sarbatoare - cumva cerul binecuvanteaza pamantul in fiecare zi - prea rar doar cu roua si soare. Dar azi a fost o ploaie calda, blanda - o ploaie imbietoare. M-am plimbat, cum o fac de atatea ori, respirand mirosul ploii. M-am plimbat ascultandu-mi pasii - si ecoul pasilor mei mi-a amintit de tropotul cailor: un ecou reverberat de peretii catedralei ce vegheaza de secole piata din centrul orasului. Mi-am umplut sufletul de ploaie si de cetina.

Mirosea a brad in drumul meu - piata impodobita de sarbatoare, cu brad, vin cald si briose proaspete. Ce binecuvantare. M-am gandit la tine: asa trebuie ca miroase pielea ta. A ploaie si cetina.

Mi-am scuturat ploaia din bucle blonde. Tu meriti un alt inceput. Sa ma cunosti asa cum sunt, cum nu m-am mai aratat niciodata in fata nimanui: pe deplin. Tu meriti sa-mi simti pulsul, sufletul, trupul si dragostea de ploaie. O lacrima mi-a ars obrazul, dar nu poti sa vezi lacrimi in ploaie.

Mi-am scuturat ploaia din bucle blonde cum ti-am spus. Si s-a petrecut o minune. Am binecuvantarea abanosului in par. Acum stii cine sunt. Ochii de jad pe care ii cunosti asa de bine stralucesc mai tare. Stralucesc pentru tine. Si inima-mi bate cu tropot de cal cu copite de argint peste mari de jad.



Niciun comentariu: